subiecte
Pagini
noiembrie 2009 L M Mi J V S D « Iun 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Arhivă
La 5 minute de mine se află librăria Chapters. Este mare. Cum intri la parter te întîmpină cărțile noi. Pe dreapta sînt agende. Un pic mai în față cărți care te învață cum să fi un părinte bun și chiar lîngă sînt cărți cu poze multe despre muzică și film. Lucruri de genul „U2 despre U2 în poze”. La stînga cărților pentru părinți sînt cele pentru copii: „comics”. Mai puțin cele de pe ultimul raft de sus care nu pot fi cumpărate dacă n-ai 18 ani. Pătrundem și mai adînc. Vedem acum în mijloc atlase și enciclopedii: plante, planete, animale, angrenaje, … de toate. La dreapta un mixaj de cărți: pentru lesbiene și pederaști, știință populară, sfaturi sexuale, limbi străine. Pe peretele din stînga, începînd încă din dreptul comicurilor și pînă pe aici, beletristică. Două categorii: de dragoste și de aventură. O cameră se deschide în stînga cu și mai multe domenii: istorie, cărți pentru copii, culinare, etc. În colțul din dreapta artă și meșteșugărie. La etaj o varietate similară cu singura diferență că sînt cărți mai ieftine și la mîna a doua.
Ce lipsește? Cărți grele. Nici un tratat de mecanică cuantică (dar cum trebuie cu matematică nu bla-blauri incomprehensibile), nici o carte de analiză combinatorică, nimic. Doar aburelile din categoria „știință populară”. Nu am nimic împotriva lor. Am ajuns unde sînt și fiindcă citeam astfel de cărți cînd eram în liceu. Dar ceva parcă lipsește. Nu mă pricep la literatură suficient de bine ca să-mi dau seama dacă și de acolo lipsesc cărțile grele, dar nu m-aș mira.
În fine. Aveam chef să citesc ceva și, ca mai sus, mă simțeam un pic revoltat împotriva cărților de „știință” pe care le aveau. Rămîne să aleg un roman fiindcă am suficiente cărți de bucate. Dragoste? N-am chef. Rămîne aventură. Am ales Agentul Secret de Joseph Conrad. Scrierile acestui tip se studiază aici la școală, dar mai nimeni nu știe că el e polonez și nici pe departe vorbitor nativ de engleză.
Povestea? După trei capitole știu că personajul principal e un fel de lider de sindicat care organizează tot felul de atacuri împotriva aristocrației. Principala sursă de venit? O putere străină care vrea mai multe legi pro-aristocrație și anti-proletariar în Anglia. De ce organizează acțiuni împotriva aristocrației atunci? Păi ca să-i întărîte și să-i facă sî înăsprească legile. Exemplu de „acțiune”? Aruncarea în aer a diverse clădiri. Raționamentul șefului agentului: teroarea trebuie să-i facă să dea legi care apără ordinea socială actuală.
Sună familiar?
Vinerea trecută am văzut Star Trek 0. Mi-a plăcut. Spre deosebire de serial are multe scene de acțiune și multe glume scurte. (O glumă scurtă e o glumă la care e suficient să fii atent <10 secunde ca s-o-nțelegi.) Spre deosebire de serial nu are dicuții filozofice, discuții despre morală și nici (prea multe) soluții tehnice miraculoase. Mi-a plăcut, dar în alt fel decît serialul. Discuțiile filozofice din serial îmi plăceau, dar și scenele de acțiune îmi plac.
Povestea e simplă: Spock călătorește în trecut și astfel creează un viitor alternativ. Ceea ce m-a făcut să mă întreb ce e cu fascinația asta de a încălca legile fizicii? Trebuie să fie un exercițiu mental de tipul „ce ar fi dacă?”. Din cîte știm călătoria în timp este imposibilă la fel ca și deplasarea cu viteză mai mare de viteza luminii. Și totuși nenumărate filme, printre care multe Star Trek-uri, au călători în timp. Problema e că niciodată nu mi-a fost clar cum anume vor autorii să funcționeze chestia asta. Poate cineva să îmi explice?
Întrebarea mai generală pe care mi-am pus-o este: Oare există vreun film care conține multe rezultate științifice în mod corect? Răspunsul pare să fie „da”. M-am uitat la cîteva episoade din The Big Bang Theory și toate părțile științifice sînt OK! E incredibil. Cred că sînt fan.
ciocnirea civilizațiilor
În DEX „cultura” este definită ca set de valori și cunoștiințe ale omenirii. Ba chiar și instituțiile implicate în creare de cultură sînt privite ca făcînd la rîndul lor parte din cultură. Nu asta înseamnă titlul. Folosesc cuvîntul cu sensul 5 din Random House Dictionary: „the behaviors and beliefs characteristic of a particular social, ethnic, or age group”. În romînă: „comportamentele și credințele caracteristice unui anume grup social sau etnic.” „Cultura romînă” nu este în acest context suma realizărilor oamenilor care s-au născut în bazinul Carpato-Danubiano-Pontic de-a lungul istoriei, ci este mai degrabă constituită din atitudinile, părerile și comportamentele pe care le au oamenii care trăiesc acum în respectivul bazin. De exemplu, preocuparea pentru bani, izvorîtă poate din lipsuri, este o componente a culturii romîne; poeziile lui Eminescu nu sînt o componentă a culturii romîne, dar numele Eminescu este. La sfîrșitul acestui text puteți reveni la definiția din DEX, potrivit căreia poeziile lui Eminescu sînt parte a culturii romîne. Dar decoamdată „cultură” are alt sens, un sens care e mult mai uzual în discuțiile cotidiene din viața mea.
Bun. Acum că am stabilit ce înseamnă titlul să trecem la subiect.
Am descoperit de curînd un mijloc de a cuantifica cultura a diferite zone geografice. Cu siguranță că există și alte mijloace, poate mai bune, poate mai proaste. Cu siguranță că orice încercare de a măsura un concept atît de complex e sortită eșecului dacă avem standarde de evaluare foarte ridicate. Totuși, chiar și o măsură imperfectă e bună pentru că ne lasă să vedem ceva ce înainte era ascuns. Chiar și mai bun este să avem mai multe măsuri imperfecte, fiecare dezvăluind un alt colțișor de adevăr.
Care e ideea?
Ne uităm la ce ziare se vînd într-o anumită zonă geografică. Pentru fiecare ziar facem lista cu categorii de știri. Această listă apare aproape întotdeauna în mod explicit pe saitul ziarului. Ajungem la sfîrșit cu o listă de categorii care pot fi ordonate după tirajul ziarelor în care apar. De exemplu, dacă avem categoria „politică” în ziarele X, Y și Z care au un tiraj combinat de n exemplare atunci asociem categoriei „politică” ponderea n. Topul de final ar trebui să ne dea o idee asupra genului de informație consumată zilnic de populația studiată. Și nu e greu de imaginat că informația înmagazinată este probabil puternic corelată cu informația consumată. Devine și mai interesant atunci cînd comparăm datele dintr-o zonă geografică cu datele din altă zonă geografică. Vom vedea oare diferențe? Vom fi oare surprinși uitîndu-ne la ce consumă amerianii după ce tocmai am văzut ce consumă europenii sau romînii? Vor fi oare unii oameni impulsionați să construiască teorii care explică relația între topul nostru și rezultatele altor experimente sociale? Probabil nu vom ști prea curînd.
Problema? Asta e cercetare socială și, deși îmi pare probabil interesant potențialul rezultat, nu e suficient de aproape de distracția (a se citi „munca”) mea de zi cu zi. Dar poate altcineva va face (sau a făcut) acest lucru. Mi-ar plăcea să aflu.
Între timp, să ne uităm la niște dovezi anecdotice care sînt, așadar, lipsite de relevanță statistică. Un ziar cu tiraj mare din Romînia este Evenimentul Zilei. Categoriile sînt:
- eveniment,
- actualitate,
- opinii,
- euro parlamentare,
- politică,
- fabricat în Romînia,
- internațional,
- sport,
- protecția consumatorului,
- București,
- din țară,
- viață,
- media,
- showbiz,
- cultură,
- panoramă,
- vest,
- Transilvania,
- Moldova,
- ghid TV,
- verde,
- companii,
- Cannes.
Ce observăm aici? (1) Sînt multe rău și (2) Romînia are doar două zone (Moldova și Transilvania). Mai remarcați voi ceva?
Un alt ziar cu tiraj mare în Romînia este Adevărul. De data asta categoriile au subcategorii:
- actualitate (eveniment, social, politică, verde, interviuri),
- sport (fotbal intern, fotbal internațional, handbal masculin, handbal feminin, baschet, tenis, motor, snooker, altele),
- financiar (actualitate, ia banii Europei, afaceri, media, investiții, bursa, business extern, analiză, profil),
- internațional (revoluție în Moldova, Europa, America, FP Romînia, în jurul lumii, magazin, romîni în Italia, romîni în Spania),
- societate (după 20 de ani, cultură, filme, sănătate, viață, vedete, TV news).
Ce vedem aici? În primul rînd organizarea ierarhică care pare să fie o idee bună avînd în vedere că oamenii rețin de obicei numai secvențe de pînă la 7 elemente (dacă sînt aleatoare). În al doilea rînd nu e prea clar cînd se folosește engleză (business extern) și cînd romînă (afaceri). De asemenea nu e foarte clar unde merg știrile calde din finanțe („actualitate” e atît o categorie mare cît și o subcategorie a finanțelor). Dar astfel de probleme sînt inevitabile căci orice categorisire e în mod necesar arbitrară într-o mică măsură. Să continuăm. In The Independent (Dublin) găsim categoriile:
- știri (calde, naționale, internaționale, și alte categorii)
- afaceri
- sport
- distracție
- stil de viață
- educație
- călătorie
- niște categorii mai mici (slujbe, mașini, proprietăți)
Ce văd eu aici? Educație și călătorii. Educația este o preocupare la fel de importantă ca politica. Ba nu, scuze, politica nici măcar nu e nume de categorie, intră la „știri”. Călătoriile (în străinătate) sînt ceva mult mai uzual. Oamenii din Romînia nu pot merge prea mult în străinătate din cauza diferenței salariale. În sfîrșit, ultimul ziar la care ne uităm este New York Times:
- internațional (Asia, Europa, Estul Mijlociu, Africa, America, Statele Unite)
- afaceri
- sport
- modă și stil
- artă
- opinii
- case
- călătorie
- tehnologie
- știință
- sănătate
- cină și vin
- casă și grădină
- cărți
- filme
- muzică
- televiziune
- teatru
Și mai multe lucuri noi: cărți, știință, arte, etc.
De cîte ori merg în București îmi e un pic mai greu să respir. Sînt și motive. Azi am aflat că în capitală sînt înregistrate peste 1,25 milioane de automobile. Potrivit anuarului statistic din 2007 numărul locuitorilor este de 1,93 milioane. Așadar o mașină pentru fiecare 1,54 oameni. Autobuzele cară pînă la aproximativ 100 de oameni și mult mai puțin în medie. Dar oricît de scăzută ar fi media tot mult mai mare decît 1,53 rămîne.
Folosiți autobuzele.
Cu schema clasică de două cifre și trei litere se pot înmatricula maxim 
