Tag Archives: carte

angels and demons

angels and demons

Vă spuneam de curînd că am fost la librărie să iau cărți de aventuri. După Agentul Secret a urmat cartea lui Dan Brown Îngeri și Diavoli. Prin comparație s-a citit cam ca un scenariu: mult dialog, puțină introspecție, stil narativ direct, descrieri fotografice, vocabular comparativ cu al meu, adică sărac. Din cînd în cînd mai era cîte o înfloritură pe text, stîngace și stingheră, în genul „cele patru Alfa Romeo goneau prin oraș ca avioanele pe pistă.” Cu toate astea povestea e bine construită. Mi-a făcut plăcere în special să descopăr în mod repetat că fraza cutare pe care am citit-o în urmă cu 100 de pagini avea o cu totul altă interpretare decît îi dădusem eu inițial. Nu o să vă spun care anume sînt capcanele ca să nu stric surpriza. Povestea e mult mai bună decît cea din film.

Tema centrală este opoziția dintre știință și religie. Oameni religioși spun că religia nu e prezentată corect; oameni de știință spun că știința din carte e incorectă. Binențeles că primii pun ceva mai mult sentiment în răspunsul lor, pe cînd cei din urmă prezintă rece care e varianta corectă. În ciuda notei de la început care zice că statuile menționate în carte sînt adevărate, toată povestea e ficțiune. Cînd o citiți nu uitați să fiți toleranți.

O frază care mi-a atras atenția este: „one square meter of drag slows your fall down by 20%.” Strict vorbind „drag” este un fenomen, încetinirea mișcării unui obiect care se mișcă print-un fluid. Un fenomen nu se măsoară în numere ci se descrie în cuvinte. Așa că probabil este vorba de „drag coeficient”. Evident, asta nu este o greșeală, ci doar o exprimare eliptică. Problema este că un „drag coeficient” este adimensional, așa încît nu se măsoară în metrii pătrați. Ideea e că forța F_d  care încetinește un corp cu secțiunea A ce se mișcă cu viteza v printr-un lichid cu densitatea \rho variază astfel încît raportul

\displaystyle C_d=\frac{F_d/A}{\rho v^2/2}

depinde aproape numai de forma corpului. Acel „drag coeficient” e constanta asta C_d. Observați că F_d/A este un fel de presiune aplicată corpului de către fluid și că \rho v^2/2 este presiunea dinamică a lichidului văzut din sistemul de referință a corpului. Singura chestie de aici care se măsoară în metrii pătrați este secțiunea A. Deci poate Dan Brown a vrut să spună că „o parașută de un metru pătrat îți încetinește căderea cu 20%.” [Editare: Mai exact „dacă secțiunea transversală crește cu un metru pătrat atunci viteza terminală scade cu 20%.] OK, propoziția asta măcar se poate citii fără să te crucești. Dar e măcar aproape de adevăr? Probabil încetinirea se referă la viteza terminală, adică viteza maximă la care ajungi în cădere. Asta se poate găsi punînd condiția F_d=mg, unde m e masa corpului care cade și g e accelerația gravitațională. Așadar:

\displaystyle v_T=\sqrt{\frac{2mg}{\rho A C_d}}

[Editare: Am corectat calculul secțiunii transversale. Trebuie să nu mai scriu chestii de-astea la două noaptea și fără hîrtie. :p] Cu alte cuvinte Dan Brown ne spune că

\displaystyle 0.8 = \frac{v'_T}{v_T} = \sqrt{\frac{A}{A+1\mathrm{m}^2}}

Care dă A=1.78\,\mathrm{m}^2.

[Editare: Adăugare] Mai aflăm la un moment dat că greutatea într-un avion care zboară la aproximativ 18 kilometri înălțime este cu 15% mai mică decît greutatea la sol. Cum greutatea  G \propto 1/r^2 unde r este distanța pînă la centrul pămîntului, avem ceva foarte similar cu ce am făcut mai sus:

\displaystyle 0.85 = \frac{G'}{G} = \frac{R^2}{(R+h)^2}

De unde raza Pămîntului este R = h \sqrt{0.85}/(1-\sqrt{0.85}) \approx 212.6\,\mathrm{km}. Raza adevărată este de 6370 kilometri. Altfel spus, greutatea este cu numai 0.56% mai mică la o altitudine de 18 kilometri. Și mai altfel spus, trebuie să zbori la 540 de kilometri altitudine dacă vrei să-ți scadă greutatea cu 15%.

A treia (și ultima) carte de aventuri pe care am luat-o este Laleaua Neagră a lui Dumas. Mai am un pic și vă zic și de asta cum e.

Dar inspectorul șef Heat nu era prea înțelept – cel puțin nu cu adevărat. Înțelepciunea adevărată, care nu e sigură de nimic în această lume a contradicțiilor, l-ar fi împiedicat să obțină poziția sa actuală. I-ar fi alarmat superiorii și i-ar fi mistuit șansele de promovare. Promovarea lui a fost foarte rapidă.

Agentul Secret, J. Conrad.

Observați folosirea legii (p \Rightarrow q) = (\lnot q \Rightarrow \lnot p).

Cum a fost cartea? Dacă aveți răbdare să ajungeți la capitolul patru o să vedeți că merită.

La 5 minute de mine se află librăria Chapters. Este mare. Cum intri la parter te întîmpină cărțile noi. Pe dreapta sînt agende. Un pic mai în față cărți care te învață cum să fi un părinte bun și chiar lîngă sînt cărți cu poze multe despre muzică și film. Lucruri de genul „U2 despre U2 în poze”. La stînga cărților pentru părinți sînt cele pentru copii: „comics”. Mai puțin cele de pe ultimul raft de sus care nu pot fi cumpărate dacă n-ai 18 ani. Pătrundem și mai adînc. Vedem acum în mijloc atlase și enciclopedii: plante, planete, animale, angrenaje, … de toate. La dreapta un mixaj de cărți: pentru lesbiene și pederaști, știință populară, sfaturi sexuale, limbi străine. Pe peretele din stînga, începînd încă din dreptul comicurilor și pînă pe aici, beletristică. Două categorii: de dragoste și de aventură. O cameră se deschide în stînga cu și mai multe domenii: istorie, cărți pentru copii, culinare, etc. În colțul din dreapta artă și meșteșugărie. La etaj o varietate similară cu singura diferență că sînt cărți mai ieftine și la mîna a doua.

Ce lipsește? Cărți grele. Nici un tratat de mecanică cuantică (dar cum trebuie cu matematică nu bla-blauri incomprehensibile), nici o carte de analiză combinatorică, nimic. Doar aburelile din categoria „știință populară”. Nu am nimic împotriva lor. Am ajuns unde sînt și fiindcă citeam astfel de cărți cînd eram în liceu. Dar ceva parcă lipsește. Nu mă pricep la literatură suficient de bine ca să-mi dau seama dacă și de acolo lipsesc cărțile grele, dar nu m-aș mira.

În fine. Aveam chef să citesc ceva și, ca mai sus, mă simțeam un pic revoltat împotriva cărților de „știință” pe care le aveau. Rămîne să aleg un roman fiindcă am suficiente cărți de bucate. Dragoste? N-am chef. Rămîne aventură. Am ales Agentul Secret de Joseph Conrad. Scrierile acestui tip se studiază aici la școală, dar mai nimeni nu știe că el e polonez și nici pe departe vorbitor nativ de engleză.

Povestea? După trei capitole știu că personajul principal e un fel de lider de sindicat care organizează tot felul de atacuri împotriva aristocrației. Principala sursă de venit? O putere străină care vrea mai multe legi pro-aristocrație și anti-proletariar în Anglia. De ce organizează acțiuni împotriva aristocrației atunci? Păi ca să-i întărîte și să-i facă sî înăsprească legile. Exemplu de „acțiune”? Aruncarea în aer a diverse clădiri. Raționamentul șefului agentului: teroarea trebuie să-i facă să dea legi care apără ordinea socială actuală.

Sună familiar?

Dacă dai acum examene de după liceu și înainte de facultate (bac, admitere sau cum o mai fi acum) atunci trebuie neapărat să te uiți pe cartea College is only the beginning. Iar dacă ai un prieten în situația asta trebuie neapărat să-i iei cadou această carte. Dacă n-ai (sau n-are) prea mult timp atunci începe cu capitolul 4, Study Skills: Mastering the Basics. Dacă ai (are) un pic mai mult timp, dar totuși nu pentru toată cartea, atunci continuă cu:

  • 3. Higher Education in the Western World: Some Contrasts
  • 8. Private Writing for Public Success
  • 9. Liberal Arts and Critical Thinking: Building Blocks of the Educated Person
  • 10. How Rational Thinking Affects Student Success
  • 11. Choosing a Major, Planning a Career
  • 13. Developing a Personal System of Values
  • 17. Developing a Healthy Life-Style
  • 19. Stress Management
  • 20. Standing Up for Yourself, Without Stepping on Others

Da, este în engleză, dar este foarte ușor de citit și plină de informație utilă.