cultură

ciocnirea civilizațiilor

ciocnirea civilizațiilor

În DEX „cultura” este definită ca set de valori și cunoștiințe ale omenirii. Ba chiar și instituțiile implicate în creare de cultură sînt privite ca făcînd la rîndul lor parte din cultură. Nu asta înseamnă titlul. Folosesc cuvîntul cu sensul 5 din Random House Dictionary: „the behaviors and beliefs characteristic of a particular social, ethnic, or age group”. În romînă: „comportamentele și credințele caracteristice unui anume grup social sau etnic.” „Cultura romînă” nu este în acest context suma realizărilor oamenilor care s-au născut în bazinul Carpato-Danubiano-Pontic de-a lungul istoriei, ci este mai degrabă constituită din atitudinile, părerile și comportamentele pe care le au oamenii care trăiesc acum în respectivul bazin. De exemplu, preocuparea pentru bani, izvorîtă poate din lipsuri, este o componente a culturii romîne; poeziile lui Eminescu nu sînt o componentă a culturii romîne, dar numele Eminescu este. La sfîrșitul acestui text puteți reveni la definiția din DEX, potrivit căreia poeziile lui Eminescu sînt parte a culturii romîne. Dar decoamdată „cultură” are alt sens, un sens care e mult mai uzual în discuțiile cotidiene din viața mea.

Bun. Acum că am stabilit ce înseamnă titlul să trecem la subiect.

Am descoperit de curînd un mijloc de a cuantifica cultura a diferite zone geografice. Cu siguranță că există și alte mijloace, poate mai bune, poate mai proaste. Cu siguranță că orice încercare de a măsura un concept atît de complex e sortită eșecului dacă avem standarde de evaluare foarte ridicate. Totuși, chiar și o măsură imperfectă e bună pentru că ne lasă să vedem ceva ce înainte era ascuns. Chiar și mai bun este să avem mai multe măsuri imperfecte, fiecare dezvăluind un alt colțișor de adevăr.

Care e ideea?

Ne uităm la ce ziare se vînd într-o anumită zonă geografică. Pentru fiecare ziar facem lista cu categorii de știri. Această listă apare aproape întotdeauna în mod explicit pe saitul ziarului. Ajungem la sfîrșit cu o listă de categorii care pot fi ordonate după tirajul ziarelor în care apar. De exemplu, dacă avem categoria „politică” în ziarele X, Y și Z care au un tiraj combinat de n exemplare atunci asociem categoriei „politică” ponderea n. Topul de final ar trebui să ne dea o idee asupra genului de informație consumată zilnic de populația studiată. Și nu e greu de imaginat că informația înmagazinată este probabil puternic corelată cu informația consumată. Devine și mai interesant atunci cînd comparăm datele dintr-o zonă geografică cu datele din altă zonă geografică. Vom vedea oare diferențe? Vom fi oare surprinși uitîndu-ne la ce consumă amerianii după ce tocmai am văzut ce consumă europenii sau romînii? Vor fi oare unii oameni impulsionați să construiască teorii care explică relația între topul nostru și rezultatele altor experimente sociale? Probabil nu vom ști prea curînd.

Problema? Asta e cercetare socială și, deși îmi pare probabil interesant potențialul rezultat, nu e suficient de aproape de distracția (a se citi „munca”) mea de zi cu zi. Dar poate altcineva va face (sau a făcut) acest lucru. Mi-ar plăcea să aflu.

Între timp, să ne uităm la niște dovezi anecdotice care sînt, așadar, lipsite de relevanță statistică. Un ziar cu tiraj mare din Romînia este Evenimentul Zilei. Categoriile sînt:

  • eveniment,
  • actualitate,
  • opinii,
  • euro parlamentare,
  • politică,
  • fabricat în Romînia,
  • internațional,
  • sport,
  • protecția consumatorului,
  • București,
  • din țară,
  • viață,
  • media,
  • showbiz,
  • cultură,
  • panoramă,
  • vest,
  • Transilvania,
  • Moldova,
  • ghid TV,
  • verde,
  • companii,
  • Cannes.

Ce observăm aici? (1) Sînt multe rău și (2) Romînia are doar două zone (Moldova și Transilvania). Mai remarcați voi ceva?

Un alt ziar cu tiraj mare în Romînia este Adevărul. De data asta categoriile au subcategorii:

  • actualitate (eveniment, social, politică, verde, interviuri),
  • sport (fotbal intern, fotbal internațional, handbal masculin, handbal feminin, baschet, tenis, motor, snooker, altele),
  • financiar (actualitate, ia banii Europei, afaceri, media, investiții, bursa, business extern, analiză, profil),
  • internațional (revoluție în Moldova, Europa, America, FP Romînia, în jurul lumii, magazin, romîni în Italia, romîni în Spania),
  • societate (după 20 de ani, cultură, filme, sănătate, viață, vedete, TV news).

Ce vedem aici? În primul rînd organizarea ierarhică care pare să fie o idee bună avînd în vedere că oamenii rețin de obicei numai secvențe de pînă la 7 elemente (dacă sînt aleatoare). În al doilea rînd nu e prea clar cînd se folosește engleză (business extern) și cînd romînă (afaceri). De asemenea nu e foarte clar unde merg știrile calde din finanțe („actualitate” e atît o categorie mare cît și o subcategorie a finanțelor). Dar astfel de probleme sînt inevitabile căci orice categorisire e în mod necesar arbitrară într-o mică măsură. Să continuăm. In The Independent (Dublin) găsim categoriile:

  • știri (calde, naționale, internaționale, și alte categorii)
  • afaceri
  • sport
  • distracție
  • stil de viață
  • educație
  • călătorie
  • niște categorii mai mici (slujbe, mașini, proprietăți)

Ce văd eu aici? Educație și călătorii. Educația este o preocupare la fel de importantă ca politica. Ba nu, scuze, politica nici măcar nu e nume de categorie, intră la „știri”. Călătoriile (în străinătate) sînt ceva mult mai uzual. Oamenii din Romînia nu pot merge prea mult în străinătate din cauza diferenței salariale. În sfîrșit, ultimul ziar la care ne uităm este New York Times:

  • internațional (Asia, Europa, Estul Mijlociu, Africa, America, Statele Unite)
  • afaceri
  • sport
  • modă și stil
  • artă
  • opinii
  • case
  • călătorie
  • tehnologie
  • știință
  • sănătate
  • cină și vin
  • casă și grădină
  • cărți
  • filme
  • muzică
  • televiziune
  • teatru

Și mai multe lucuri noi: cărți, știință, arte, etc.

Anunțuri

Răspunde

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s