bune și rele

Twitter e o metodă foarte bună de a pierde timp. De exemplu, alaltăieri, sub pretextul că vreau să intru în atmosferă de lucru, am scris un mic script care adună toate mesajele din București, dacă e rulat periodic. Ieri, fără nici un pretext, am făcut clic la întîmplare pe una din legăturile colectate. S-a nimerit să fie o discuție matematică despre bloguri versus ziare. Am citit fiindcă avea cuvîntul „matematică”. Articolul este bine scris și face observații interesante. De exemplu, sintagma „presă scrisă” pare să fie folosită adesea greșit cu sensul de „presă tipărită”. Vă recomand să-l citiți. Partea de matematică, însă, putea să fie mai bună. Cîteva probleme evidente:

  • Infinit împărțit la infinit nu este infinit. Noțiunea de infinit nu are sens decît ca limită a unui șir. În cazul de față, raportul era între numărul de articole bune și numărul total de articole așa încît ne putem imagina că inventariem articolele unul cîte unul și ținem două numărătoare—cîte am văzut bune și cîte am văzut în total. Tot la fiecare pas le calculăm și raportul. Continuînd la nesfîrșit procesul ambele numărătoare vor tinde la infinit dar nu și raportul lor. De fapt, e foarte ușor de văzut că raportul va fi mereu între 0 și 1 așa încît, dacă va converge la o valoare, aceasta va fi între 0 și 1.
  • Unitățile de măsură nu sînt date explicit. Cînd știi ce faci ar putea fi OK. Aici însă lipsa lor duce la niște lucruri ciudate care ar fi fost altfel ușor de observat.
    • Este o convenție larg răspîndită să se scrie p\% (și să se spună „p procente”) pentru p\times0{,}01cînd mărimea este adimensională. De exemplu, spunem că sunt reduceri de 20%, dar nu spunem că am cumpărat 250% kilograme de pere.
    • O „valoare” te aștepți să se măsoare într-o unitate de măsură valoroasă, cum ar fi leul sau dolarul, nu în {\rm lei}^{-1}. Cînd modelul tău matematic măsoară valori în lei inverși e semn că poate nu e un model bun.

Gata cu critica. Încă o dată: Dacă ignorați partea cu matematica articolul e bun și îl recomand.

Rămîne însă problema: Cum modelăm economia cititului de articole? Din cititul unui articol obținem o valoare v\ge0 (lei), dar ne și costă c\ge0 (lei). Profitul este v-c și am vrea să fie cît mai mare.

Care este valoarea unui articol pentru cititor? În caz că tot articolul constă din numerele ce vor fi cîștigătoare mîine la loto e destul de ușor de estimat, altfel e mai greu. Un articol poate fi valoros fiindcă te învață ceva ce îți mărește șansele de a cîștiga bani în viitor, dar poate fi valoros și fiindcă te face să te simți bine. O metodă generală de evaluare a unui obiect este să te gîndești că îl poți schimba pe o sumă de bani. Dacă suma e foarte mică (de exemplu zero) probabil nu-ți va conveni. Dacă suma este foarte mare probabil îți va conveni. Pe undeva între trebuie să se facă trecerea de la „nu-ți convine” la „îți convine” și acea sumă reprezintă valoarea obiectului respectiv pentru tine. Această explicație apare cam în toate manualele introductive de economie și se poate aplica foarte bine și pentru informație. Închipuieți că cineva îți poate șterge brusc din memorie tot ce ai citit pînă acum din acest post. Pentru cîți lei ar începe să-ți convină schimbul? Nu e ușor să pui o valoare pe informație, dar nici imposibil.

Care este costul unui articol pentru un cititor? Desigur, unele articole trebuie cumpărate. De exemplu ziarele se cumpără. Dar mai există o componentă importantă denumită în economie cost de oportunitate: ce oportunități cîștigi dacă citești un articol. O variantă ușoară de a înțelege acest concept este sintagma „timpul costă bani”.

Este greu în realitate să evaluăm v și c. Să luăm un exemplu foarte simplu. Articolele sînt „utile” cu probabilitatea u (constantă). Un articol util valorează v lei (altă constantă) și un articol inutil valorează 0 lei. Un articol util ne costă c lei și un articol inutil ne costă c' lei. (Toate constante.) În general c'<c pentru că ne dăm seama de inutilitatea unui articol repede și nu mai terminăm de citit. În acest model, profitul mediu pe articol este u(v-c)-(1-u)c' lei. Altfel scris, ca să vedem clar părțile pozitive și cele negative, profitul este u(v+c') -(uc+c').

Anunțuri

Răspunde

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s